Pentru obţinerea unor valori cat mai corecte, este necesar să acordăm o atenţie specială modului în care recoltăm probele biologice
Medicul trebuie să înştiinţeze pacientul cu câteva zile înainte despre investigaţiile pe care urmează sa le facă şi de condiţiile ce trebuiesc respectate pentru recoltarea corectă a probelor. Spre exemplu, dacă aveţi de dozat acidul uric trebuie să ţineţi un regim sarac în purine (evitaţi asadar dietele bogate in proteine) cu trei zile înainte de recoltare. În cazul dozării colesterolului, cu o săptămână înainte trebuie să urmaţi un regim alimentar care să nu abunde în grăsimi, dulciuri, alcool. De asemenea, atunci când este posibil, medicaţia să fie întreruptă cu 24 de ore înaintea recoltării
Recoltarea probelor de sânge
Recoltarea sângelui se efectuează în cursul dimineţii, după o pauză alimentară de 12-14 ore. Personalul laboratorului va oferi informaţii şi recomandări specifice pentru efectuarea investigaţiilor ce presupun recoltarea de probe de sânge.
Recoltarea probelor de urină
Pentru sumarul de urină
Compoziţia urinei se schimbă în cursul zilei. Se preferă mostre din urina de dimineată, deoarece este mai concentrată şi reflectă mai bine unele modificări dar şi prezenţa substanţelor de determinat; în plus, nu este influenţată de dietă.
Urina se recoltează în recipiente de unică folosinţă, perfect curate şi uscate.
Ca acurateţea rezultatelor să fie cât mai mare, este bine să se aducă proba cât mai repede în laborator. Când acest lucru nu este posibil, este indicată refrigerarea probei.
Pentru urocultură
Se recomandă prelevarea primei urini matinale sau dupa cel puţin 3 ore de la micţiunea anterioară, în volum de 20 ml, în recipient steril învelit in folie protectoare de celofan care se deschide în momentul prelevarii.
Înainte de recoltare se face toaleta zonei genito-urinare şi perineale cu apă şi săpun, apoi se usucă vulva, respectiv glandul, cu comprese sterile, prin mişcare unică din faţă spre spate. Se desfiletează capacul urocultorului şi se urinează în toaletă circa 10-20 ml, prinzând din zbor jetul mijlociu în urocultor fără a întrerupe jetul şi fără a atinge gura urocultorului de piele sau lenjerie. Se înfiletează capacul urocultorului şi se transportă proba la laborator în maxim 2 ore pentru a fi examinată.
Dacă intervalul nu poate fi respectat, proba se menţine la frigider, la 2 – 8 grade C, maxim 6 ore, imediat după prelevare, după care se aduce la laborator. Înainte de recoltarea probelor nu se vor administra antibiotice.
Recoltarea probelor de materii fecale
Pentru coprocultură
Recoltarea se face din scaunul (materii fecale) emis spontan. Înainte de recoltarea probelor nu se vor administra antibiotice. Pacientul va avea grijă să nu contamineze proba cu urină, săpun ori dezinfectante.
Cu lopăţica ataşată de capacul coprorecoltorului se prelevă 1-5 gr. (corespunzător unei boabe de mazăre) de materii fecale. Se acordă atenţie porţiunilor, zonelor cu mucus sau striuri de sânge. Se închide coprorecoltorul apăsând cât mai bine capacul, pentru ca lopăţica să fie introdusă în mediul de transport din interiorul coprorecoltorului.
Proba recoltată dimineaţa se aduce în aceeaşi zi la laborator. Dacă prelevarea s-a făcut cu o seară înainte, proba se păstrează (în condiţii de etanşeitate), la 2-8 grade C până a doua zi şi se va aduce în cel mai scurt timp la laborator.
Pentru examenul coproparazitologic
Recoltarea se face din scaunul emis spontan, omogenizat. Cu ajutorul linguriţei sau tijei coprocultorului se prelevă porţiuni din scaun cu mucus şi eventual urme de sânge, iar când acestea lipsesc se recoltează boluri din 2-3 locuri diferite. Cantitatea necesară este de 10-15 g, iar dacă scaunul este lichid recoltorul trebuie umplut pe jumătate.
Prelevatele de materii fecale destinate examenelor parazitologice se transportă la laborator în cel mai scurt timp (2 ore de la prelevare) în coprorecoltoare fără mediu de transport, sau dacă proba este pastrată la 2-8 grade C, în maxim 24 ore.
Pentru amprenta anală
Din lopăţica coprorecoltorului se confecţionează o baghetă prin învelirea ei cu un capişon de vată peste care se aplică un pătrat de celofan (latura 2/2 cm) ce se fixează cu banda adezivă de tija lopaţelei. Recoltarea se face dimineaţa, înainte de toaleta regiunii anale. Se şterge bine zona anusului cu bagheta cu celofan prin tamponare şi rotire usoară.
În coprorecoltor se pun 2-3 picături de apă pentru a menţine umed capişonul cu proba recoltată. Se introduce bagheta în coprorecoltor şi se apasă bine capacul. Se aduce la laborator în 2-4 ore de la recoltare.
Recoltarea sputei
Recoltarea sputei se face dimineaţa, în recipiente sterile. Este necesar aproximativ 1-3 ml de material expectorat. Nu se recoltează sputa din 24 ore. Există pericolul suprainfectarii probei, iar pastrarea prelungită a probei la frigider poate omorî germenii sensibili cu implicaţii etiologice.
Se face toaleta cavităţii bucale. Se inspiră adanc de doua, trei ori, apoi tuşeste profund şi puternic cu exhalare. Este important să se urmeze instrucţiunile, deoarece în cazul în care tuşiţi superficial există riscul să contaminaţi proba cu salivă, iar analiza este irelevantă. Transportul probei se face cât mai rapid.
Recoltarea exudatului faringian
Exudatul faringian se recoltează dimineaţa înainte de a consuma alimente sau lichide si inainte de spălarea dinţilor deoarece majoritatea pastelor de dinţi conţin substanţe antibacteriene care distrug flora microbiană.